"PROBLEMELE LEGATE DE DROGURI NU AU LIMITA DE VARSTA" AFIRMA OEDT

Intr-o analiza speciala publicata la 10 noiembrie 2010 impreuna cu Raportul anual 2010, agentia arata de ce consumul de droguri nu mai este doar un "fenomen al tinerilor".

 

Europa se confrunta cu o imbatranire pronuntata a populatiei sale, aproximativ un sfert din aceasta urmand sa aiba varste de cel putin 65 de ani pana in anul 2050. Statisticile publicate astazi arata ca populatia consumatorilor de droguri din Europa este, de asemenea, in curs de imbatranire si ca adaptarea la nevoile consumatorilor de droguri in varsta reprezinta o problema din ce in ce mai mare pentru serviciile care ofera tratament. Aceasta situatie apare in special in tarile din Europa de Vest, care s-au confruntat cu prima epidemie a consumului de heroina in anii '80 si '90.

Axandu-se in special pe consumatorii dependenti de droguri, cu varste de cel putin 40 de ani, analiza subliniaza "gravitatea" nevoilor acestora si "calitatea precara a vietii". In acelasi timp insa, analiza avertizeaza ca "tratamentul si programele de ingrijire specifice pentru consumatorii de droguri in varsta sunt rare in Europa".

Datele furnizate de centrele specializate de tratament si de furnizorii de tratament de substitutie la opiacee arata ca, in prezent, consumatorii de droguri mai in varsta reprezinta o proportie considerabila a pacientilor acestora si ca, in multe tari, acest procent este in crestere. in medie, aproximativ una din cinci (19 %) persoane care apeleaza la tratament in Europa are cel putin 40 de ani, in timp ce in unele tari, aceasta cifra se apropie de 30 %. Aceasta reprezinta o crestere importanta comparativ cu deceniul anterior, cand proportia pacientilor mai in varsta nu depasea 10 %. Portugalia raporteaza cea mai mare proportie (28 %) de consumatori de droguri care apeleaza la tratament, in timp ce Spania raporteaza cea mai mare crestere - 15 unitati procentuale din anul 2000. Datele specifice referitoare la tratamentul de substitutie arata ca, in unele tari, peste jumatate dintre pacienti au peste 40 de ani.

 

Desi cea mai mare proportie de consumatori de droguri mai in varsta se intalneste in tarile din vestul UE, in majoritate a tarilor din Europa Centrala si de Est, persoanele cu varste peste 40 de ani reprezinta un procent mic din consumatorii problematici de droguri care urmeaza un tratament. "Deoarece epidemia consumului de droguri din aceasta zona a inceput mai tarziu [ultima parte a anilor '90, anii 2000], aceste regiuni se pot astepta in urmatoarele decenii la cifre din ce in ce mai mari in legatura cu consumatorii de droguri problematici mai in varsta", se afirma in raport.

 

Consumatorii de droguri mai in varsta care urmeaza un tratament raporteaza rate ridicate ale somajului si izolarii sociale si se confrunta cu consecintele fizice si psihosociale ale consumului indelungat de droguri (boli hepatice, afectiuni cauzate de supradoze, depresie). Problemele asociate consumului de alcool si de tutun sunt, de asemenea, frecvente. in contextul procesului accelerat de imbatranire a consumatorilor de droguri mai in varsta, la varsta de 40 de ani un consumator dependent ar putea avea nevoie de un nivel de ingrijire asociat mai degraba cu o persoana cu 20 de ani mai in varsta. Actualele servicii de tratament sunt de obicei adaptate consumatorilor de droguri mai tineri, iar personalul centrelor de ingrijire ar putea sa nu cunoasca foarte bine problemele legate de consumul de droguri care apar mai tarziu in viata sau modificarile sociale si de sanatate aparute in mod firesc odata cu varsta (de exemplu, mobilitatea redusa, boli cardiovasculare, decesul rudelor).

 

"Se presupune in mod frecvent ca, in jurul varste de 35 de ani, persoanele renunta la consumul de droguri", spune directorul OEDT, Wolfgang Götz, "insa datele furnizate de centrele de tratament din Europa arata ca situatia nu este intotdeauna aceasta. Din ce in ce mai mult, serviciilor li se solicita sa satisfaca nevoile pacientilor mai in varsta, care se confrunta cu efectele consumului indelungat de droguri asupra sanatatii, combinate cu efectele procesului de imbatranire. Pana in prezent, implicatiile acestei schimbari au fost percepute cu dificultate insa, in mod evident, aceasta reprezinta o problema din ce in ce mai mare atat pentru serviciile specializate de tratament pentru consumul de droguri, cat si pentru furnizorii de servicii sociale si medicale generale".

 

Biroul de Comunicare

Newsletter

Contact Info

an image

Agentia Internationala pentru Prevenirea Criminalitatii si Politici de Securitate
Bucuresti, Str. Poterasi, Nr. 10, Sector 4

Email: office.aipcps@crime-prevention.eu
Email: office.aipcps@prevenirea-criminalitatii.ro
Email: office.aipcps@gmail.com
Email: office@brigada-antidrog.ro

web: www.prevenirea-criminalitatii.ro
web: www.crime-prevention.eu
web: www.brigada-antidrog.ro

tel./fax: 0040 31.4259.545
DIGI: 0040 771.795 218

Linkuri utile

Inspectoratul General al Politiei Romane: www.politiaromana.ro
Agentia Nationala Antidrog: www.ana.gov.ro
Ministerul de Interne din Bulgaria: www.mvr.bg
Academia de Politie din Bulgaria: www.mvr.bg
Academia de Politie din Moldova: www.academy.police.md
Academia de Politie din Romania: www.academiadepolitie.ro