Alte substanţe stimulante sunt, de asemenea, supuse analizei, existând semnale că metamfetamina pătrunde din ce în ce mai adânc pe piaţă. Evoluţia pieţei substanţelor stimulante este descrisă astăzi în Raportul anual 2012: situaţia drogurilor în Europa, lansat de agenţia UE pentru droguri (OEDT) la Lisabona (1).

În opinia agenţiei, pentru consumatori aceste droguri sunt, într-o oarecare măsură, „produse interschimbabile”, existând factori precum disponibilitatea, preţul şi puritatea, care influenţează alegerile consumatorilor şi determină o piaţă volatilă. Raportul descrie, de asemenea, că uneori consumatorii pot să nu ştie ce anume cumpără.

Dna Cecilia Malmström, comisarul european responsabil cu activitatea OEDT, afirmă: „Drogurile stimulante şi sintetice au un rol central în situaţia drogurilor în Europa, creând o piaţă care este în continuă mişcare, volatilă şi dificil de controlat. Mai mult decât oricând înainte, tinerii sunt expuşi unei multitudini de prafuri şi comprimate. Datele care provin de la camerele de gardă ale spitalelor, din rapoartele toxicologice şi de la centrele de tratament al dependenţei de droguri arată că riscurile asociate nu sunt întotdeauna bine cunoscute de consumatori.”

„În abordarea acestor noi provocări”, adaugă dl Wolfgang Götz, directorul OEDT, „este esenţial să înţelegem mai bine impactul social şi asupra sănătăţii pe care îl au aceste noi tendinţe şi să elaborăm măsuri pentru reducerea cererii. În acest sens, o mai bună analiză medico-legală şi toxicologică este esenţială, la fel cum este şi nevoia unui dialog proactiv cu persoanele cele mai expuse riscurilor”.

Cocaina – noi semne de declin al consumului şi al statutului

În ultimul deceniu, cocaina s-a impus ca cel mai frecvent consumat drog stimulator ilicit în Europa, deşi majoritatea consumatorilor se găsesc într-un număr mic de ţări din vestul Uniunii Europene. Aproximativ 15,5 milioane de europeni (15-64 de ani) au încercat cocaina pe parcursul vieţii, aproximativ 4 milioane consumând acest drog în ultimul an (capitolul 5, tabelul 8). Deşi cocaina continuă să reprezinte o parte importantă a problemei drogurilor stimulante, datele din prezent confirmă analiza din raportul de anul trecut, potrivit căreia popularitatea şi imaginea acesteia ca drog cu „statut superior” ar putea fi în declin.

Deşi unele ţări încă raportează creşterea consumului de cocaină, sondajele recente privind consumul de cocaină arată unele semnale pozitive referitoare la ţările cu o prevalenţă ridicată. De exemplu, Danemarca, Irlanda, Spania, Italia şi Regatul Unit – cele cinci ţări cu cele mai ridicate niveluri de consum – raportează o anumită scădere în ceea ce priveşte consumul de cocaină în ultimul an în rândul tinerilor adulţi (15-34 de ani), similar tendinţelor din Canada şi Statele Unite ale Americii (capitolul 5, figura 10; figura GPS-14, partea ii). Este posibil ca potenţialii consumatori să fie în prezent mai conştienţi de consecinţele negative care pot însoţi consumul de cocaină. De asemenea, este posibil ca puritatea scăzută a cocainei să îi determine pe unii consumatori să treacă la alte droguri stimulante. Dintre cele 23 de ţări care furnizează date privind tendinţele referitoare la puritatea cocainei, 20 au raportat un declin între 2005 şi 2010. Indexul OEDT privind puritatea medie a cocainei în UE a scăzut cu 22 % în această perioadă (figura PPP-2).

Raportul arată că numărul capturilor de cocaină în Europa continuă să scadă, ajungând la aproximativ 88 000 în 2010, comparativ cu 100 000 în 2008 (tabelul SZR-9). Cantităţile de cocaină capturate sunt, de asemenea, în scădere la nivel european. De la valoarea de vârf de 120 de tone din 2006, acestea au scăzut la aproximativ jumătate, respectiv 61 de tone în 2010 (tabelul SZR-10) (capitolul 5, tabelul 7). Această scădere destul de drastică a volumului capturilor reflectă probabil o diversificare a operaţiunilor de trafic cu cocaină, ceea ce face din interzicerea cocainei o provocare şi mai mare. De asemenea, acest lucru poate reflecta modificări în ceea ce priveşte priorităţile şi resursele de aplicare a legii în materie de droguri în principalele ţări în care s-au efectuat capturi.

Datele potrivit cărora un număr mai mic de consumatori apelează la tratament pentru probleme legate de consumul de cocaină arată, de asemenea, că popularitatea acestui drog ar putea fi în scădere. Aproximativ 15 % dintre consumatorii de droguri care apelează la tratament specializat raportează cocaina ca principal drog problematic pe care îl consumă (figura TDI-2, partea ii). Datele recente privind tendinţele referitoare la persoanele care apelează la tratament pentru probleme legate de consumul de cocaină arată în prezent o scădere a numărului acestora (figura TDI-3, partea ii).

Semnale suplimentare potrivit cărora MDMA revine pe piaţa de „ecstasy”

Aproximativ 11,5 milioane de europeni (15-64 de ani) au încercat „ecstasy” pe parcursul vieţii, aproximativ 2 milioane în ultimul an (capitolul 4, tabelul 6). Datele din prezent confirmă analiza din raportul de anul trecut, potrivit cărora MDMA – cel mai bine cunoscut membru al grupului de droguri „ecstasy” – revine pe piaţă (2). Această tendinţă urmează unui deficit de MDMA în ultimii ani, în care comprimatele vândute ca „ecstasy’” conţineau de multe ori alte substanţe (de exemplu, mCPP, BZP, mefedronă). Scăderea puternică a producţiei de MDMA a fost asociată măsurilor de succes luate pentru limitarea deturnării PMK, substanţa chimică precursoare pentru fabricarea acesteia. Cu toate acestea, producătorii găsesc în prezent substanţe chimice alternative ca materie primă utilizată pentru producerea MDMA. În timp ce conţinutul comprimatelor vândute ca „ecstasy” rămâne diversificat, prafurile şi comprimatele care conţin doze ridicate de MDMA par să devină mai frecvente.

Metamfetamina pătrunde mai adânc pe piaţa substanţelor stimulante din Europa

Consumul de amfetamine (termen care include amfetamina şi metamfetamina) rămâne în general mai scăzut decât consumul de cocaină în Europa. Aproximativ 13 milioane de europeni (15-64 ani) au încercat amfetamine pe parcursul vieţii, aproximativ 2 milioane în ultimul an (capitolul 4, tabelul 5). Cele mai recente date referitoare la tendinţe indică un consum de amfetamine în ultimul an în rândul adulţilor tineri (15-34 de ani) în general stabil sau în scădere (capitolul 4, figura 7). Dintre cele două droguri, amfetamina este consumată mai frecvent. Totuşi, consumul de metamfetamină, care din punct de vedere istoric este scăzut în Europa şi se limitează în principal la Republica Cehă şi Slovacia, pare să se răspândească în prezent.

Recentele rapoarte anuale ale OEDT au indicat o disponibilitate în creştere a metamfetaminei şi intrarea acesteia pe teritorii noi din nordul Europei, unde a înlocuit parţial amfetamina ca drog stimulator preferat (Letonia, Suedia, Norvegia, Finlanda). În plus, OEDT observă că, în 2010, Germania, Grecia, Cipru, Ungaria şi Turcia raportează, de asemenea, semnale privind consumul problematic de amfetamină, deşi estimat la niveluri scăzute.

Datele publicate astăzi privind capturile sugerează că producţia este în creştere şi că metamfetamina pătrunde mai adânc pe piaţa substanţelor stimulante din Europa. Între 2005 şi 2010, cantitatea de metamfetamină capturată în Europa (în 25 de ţări UE) a crescut de la 100 kg la aproximativ 600 kg (tabelul SZR-18). În acelaşi timp, numărul de capturi de metamfetamină a crescut de peste trei ori în această perioadă, de la aproximativ 2 200 la aproximativ 7 300. Printre ţările în care s-au înregistrat creşteri marcante ale numărului de capturi ale acestui drog între 2009 şi 2010 se numără Germania, Estonia, Letonia şi Austria (tabelul SZR-17).

Alte preocupări prezentate astăzi sunt legate de primele raportări, deşi sporadice, privind fumatul de metamfetamină în Europa şi disponibilitatea „cristalelor de metamfetamină”. Despre fumatul de metamfetamină, extrem de rar în Europa până în prezent, se cunoaşte că este deosebit de dăunător sănătăţii. La începutul anului 2013, ca răspuns la noile evoluţii, OEDT va lansa o analiză de „observare a tendinţelor” cu privire la acest drog, care a cauzat probleme considerabile în afara Europei (de exemplu, în Australia, Japonia, Noua Zeelandă, SUA).

4-MA – noua substanţă stimulante de tipul amfetaminei analizată în prezent în urma deceselor

Europa a răspuns preocupărilor din ce în ce mai mari privind consumul drogului stimulator 4-metilamfetamină (4-MA) solicitând în mod oficial o investigaţie a riscurilor sociale şi în materie de sănătate prezentate de această substanţă (inclusiv implicarea criminalităţii organizate). Exerciţiul de evaluare a riscurilor va fi efectuat la Lisabona această săptămână de către Comitetul ştiinţific al OEDT împreună cu experţi ai Comisiei Europene, Europol şi Agenţiei Europene pentru Medicamente. În prezent, substanţa nu este controlată de legislaţia în materie de droguri din cea mai mare parte a statelor membre ale UE (a se vedea Raportul comun)(3).

Acest exerciţiu reprezintă cea de-a doua etapă a unei proceduri juridice în trei etape prin care Europa monitorizează şi ia măsuri cu privire la drogurile noi. Aceasta a fost determinată de decesele legate de această substanţă în Belgia, Ţările de Jos şi Regatul Unit (în ultimele două ţări substanţa este controlată) şi de rapoartele privind capturile din 14 ţări europene. Un raport de evaluare a riscurilor va fi prezentat Comisiei Europene şi Consiliului UE ulterior reuniunii, iar pe baza acestuia Consiliul ar putea decide să supună acest drog unor măsuri de control la nivelul UE.

4-MA aparţine grupului de fenetilamine sintetice, această substanţă fiind strâns legată de amfetamină. Pe piaţa ilicită, această substanţă pare să fie vândută ca amfetamină sau în amestec cu aceasta. Aceasta arată că, deşi există puţine dovezi privind o cerere specifică de 4-MA, riscul de expunere la acest drog în rândul consumatorilor de amfetamină poate fi mai mare dacă disponibilitatea acestuia creşte.

Peste 50 de droguri noi deja detectate în 2012 – substanţe mai diverse şi mai obscure

Drogurile noi continuă să fie raportate în UE la o rată de aproximativ un drog pe săptămână. În total, pentru prima dată în 2011, au fost notificate oficial 49 de substanţe psihoactive noi prin intermediul sistemului de alertă rapidă al UE (SAR)(4). Acesta este cel mai mare număr de substanţe raportat până în prezent într-un singur an, în creştere de la 41 de substanţe raportate în 2010 şi 24 în 2009. De asemenea, datele preliminare pentru 2012 nu prezintă semnale de scădere în acest sens, deja fiind detectate peste 50 de substanţe.

Catinonele sintetice (de exemplu, mefedrona, MDPV), care pot reproduce efectele cocainei, reprezintă unul dintre cele mai mari două grupuri de substanţe monitorizate de SAR (celălalt grup fiind reprezentat de canabinoidele sintetice – găsite, de exemplu, în produsele de tip „Spice”)(5). De o deosebită importanţă în 2011 a fost creşterea numărului şi diversităţii substanţelor raportate. Toate drogurile noi notificate anul trecut, precum şi cele notificate până în prezent în cursul anului 2012, au fost substanţe sintetice.

Pe lângă creşterea diversităţii în cadrul grupurilor de droguri noi mai frecvente, OEDT arată că se raportează grupuri de substanţe chimice mai obscure (a se vedea capitolul 8, figura 20 – „Alte substanţe”). De asemenea, agenţia informează că: „Numărul produselor care conţin substanţe psihoactive multiple pare să fie în creştere”, capturile şi achiziţiile în scopul testării arătând că eşantioanele conţin atât substanţe controlate, cât şi necontrolate. Un exemplu este detectarea PMMA în produsele vândute ca „droguri legale”. Plasat sub control în Europa în urma unei evaluări a riscurilor la nivelul UE din 2002, acest drog presupune riscuri ridicate de supradoză şi reprezintă o ameninţare gravă pentru consumatori (6).

Până în prezent, conform OEDT, au existat date limitate privind nivelurile consumului acestor substanţe, însă având în vedere că în prezent ţările efectuează sondaje reprezentative care includ droguri noi (de exemplu, Irlanda, Spania, Regatul Unit), încep să apară date preliminare privind prevalenţa. Deşi nivelurile raportate privind consumul general al acestor droguri rămâne relativ scăzut, există potenţialul unei creşteri a consumului în anumite grupuri. Un sondaj Eurobarometru din 2011 privind atitudinea tinerilor faţă de droguri estima că, în medie, 5 % dintre tinerii respondenţi (15-24 de ani) au raportat că au consumat „droguri legale” la un anumit moment pe parcursul vieţii, deşi nivelurile variază între ţări (7).

Număr record de magazine online care vând „droguri legale”

Raportul de astăzi prezintă rezultatele analizei selective realizate de OEDT în 2012 în ceea ce priveşte vânzătorii online de „droguri legale”, aceasta identificând un număr record de 693 de magazine online despre care se presupune că vând produse psihoactive în ţările UE – în creştere de la 170 în ianuarie 2010. În timp ce trei produse naturale – kratom, salvie şi ciuperci halucinogene – sunt primele dintre principalele 10 „droguri legale” oferite cel mai frecvent online, celelalte şapte substanţe sunt sintetice (a se vedea capitolul 8, tabelul 10).

Analiza selectivă generală a identificat o creştere marcantă a numărului de magazine online care oferă catinone sintetice (de exemplu, MDPV, 4-MEC), sugerând că operatorii online încearcă să găsească un înlocuitor pentru mefedronă, substanţă în prezent controlată în UE. Până în prezent, majoritatea drogurilor noi au vizat consumatorii de droguri recreaţionale. Totuşi, în unele ţări, consumatorii problematici de droguri consumă, de asemenea, droguri noi. Rapoartele din Ungaria arată că în perioadele în care există un deficit de heroină, consumatorii de opiacee consumă prin injectare catinone sintetice (mefedronă, MDPV).

Drogurile „noi mai vechi” nu trebuie ignorate

OEDT avertizează că, pe măsură ce atenţia se concentrează pe droguri bine cunoscute sau pe apariţia substanţelor noi, mai multe droguri „noi mai vechi” s-au impus pe piaţă şi nu ar trebui ignorate. Printre aceste substanţe se numără în prezent GHB, GBL, ketamina, mefedrona şi PMMA (8), pentru care sunt raportate perioade de consum ridicat sau de disponibilitate sporită. Aceste droguri sunt asociate cu efectele negative asupra sănătăţii, incluzând dependenţa în rândul consumatorilor cronici, în timp ce la consumatorii de ketamină au apărut probleme neaşteptate de sănătate, precum afecţiuni ale vezicii urinare. Aceste evoluţii subliniază nevoia ca sistemele naţionale de informaţii privind drogurile să fie mai sensibile la tendinţele emergente şi la probleme de sănătate legate de consumul acestor substanţe.

Răspuns proactiv: ţările concep o varietate de instrumente pentru combaterea ameninţării drogurilor emergente

În întreaga Europă se elaborează o varietate de măsuri pentru reducerea cererii şi a ofertei de droguri noi (a se vedea capitolul 8). Viteza cu care pot apărea şi cu care pot fi distribuite substanţele psihoactive noi reprezintă o provocare pentru procedurile legislative naţionale stabilite în vederea controlului drogurilor (9). Raportul anual descrie modul în care mai multe ţări au răspuns aducând „modificări inovatoare legislaţiei lor sau politicilor de aplicare a legii” (a se vedea capitolul 1). Principala tendinţă în numeroase ţări pare să fie accentul mai mare pe sancţionarea ofertei decât a consumului.

Irlanda (2010), România (2011) şi Austria (2012) au introdus noi legi penale care sancţionează distribuţia, vânzarea sau publicitatea neautorizată a substanţelor psihoactive noi. Alte ţări au modificat legile existente pentru a consolida sau accelera procedurile de control. Polonia (2010), de exemplu, şi-a modificat legislaţia în materie de droguri pentru a interzice distribuţia substanţelor noi, în timp ce Ungaria (2010) şi Finlanda (2011) au instituit comisii de evaluare a riscurilor pentru a furniza informaţii factorilor de decizie. În 2011 şi, respectiv, 2012, Regatul Unit şi Ungaria au adoptat proceduri noi, devenind ţările în care au fost introduse cel mai recent „controale temporare” privind o substanţă. Aceste măsuri sunt introduse în aşteptarea unor analize mai aprofundate privind pericolele asociate drogului în cauză şi a unei decizii privind sancţiunile permanente.

Controlul familiilor de substanţe chimice (controlul substanţelor generice) mai degrabă decât controlul substanţelor individuale a fost introdus în ultimii ani în legislaţia în materie de droguri din mai multe ţări. Noi evoluţii în acest domeniu sunt raportate de: Luxemburg (2009, canabinoide sintetice); Italia (2011, catinone şi canabinoide sintetice); Cipru (2011, canabinoide sintetice, catinone, fenetilamine), Danemarca (2012, canabinoide sintetice, catinone, fenetilamine, triptamine) şi Franţa (2012, catinone).

Totuşi, legile în materie de droguri nu sunt singurele mijloace utilizate pentru a face faţă provocărilor reprezentate de aceste substanţe noi. Ţările îşi adaptează, de asemenea, legislaţia în materie de medicamente şi de protecţia consumatorilor, de exemplu, pentru a aborda această problemă. Reglementările privind protecţia consumatorilor care prevăd ca produsele puse în vânzare să fie etichetate cu exactitate în ceea ce priveşte utilizarea lor preconizată au fost invocate în vederea confiscării produselor de tip „Spice” în Italia şi mefedrona etichetată ca „săruri de baie” şi „îngrăşăminte pentru plante” în Regatul Unit (anterior, mefedrona era controlată prin legislaţia ţării în materie de droguri).

Privind în viitor, Comisia Europeană, cu sprijinul statelor membre ale UE, OEDT, Europol şi Agenţiei Europene pentru Medicamente lucrează la o nouă legislaţie pentru o mai bună abordare a noilor substanţe psihoactive în UE (10).

Tot în legătură cu raportul, comisarul european pentru afaceri interne, dna Cecilia Malmström, observă: „Această nouă analiză efectuată de OEDT este deosebit de binevenită, deoarece subliniază problemele comune legate de consumul de droguri cu care ne confruntăm în întreaga Uniune Europeană şi furnizează informaţii necesare activităţilor pe care le desfăşurăm în prezent pentru a consolida abordarea strategică şi operaţională a Europei în ceea ce priveşte traficul şi consumul de droguri. Sunt deosebit de uimită de viteza evoluţiilor pe care le observăm în prezent în domeniul drogurilor sintetice. Cred că este clar pentru noi toţi că sunt necesare acţiuni ferme şi coordonate dacă dorim să oferim un răspuns eficace în acest sens”.

Note
• (1) Raportul anual 2012 este disponibil în 22 de limbi la www.emcdda.europa.eu/events/2012/annual-report. Datele prezentate în raport se referă la anul 2010 sau la cel mai recent an disponibil. Cifrele şi tabelele citate în acest comunicat de presă pot fi găsite în Raportul anual sau în Buletinul statistic 2012: www.emcdda.europa.eu/stats12
• (2) A se vedea www.emcdda.europa.eu/publications/drug-profiles/mdma
• (3) A se vedea www.emcdda.europa.eu/activities/action-on-new-drugs. A se vedea, de asemenea, Raportul comun privind 4MA publicat astăzi.
• (4) A se vedea www.emcdda.europa.eu/news/2012/2
• (5) A se vedea www.emcdda.europa.eu/drug-profiles
• (6) A se vedea www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments/pmma
• (7) http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_330_en.pdf
• (8) A se vedea evaluările riscurilor www.emcdda.europa.eu/publications/risk-assessments
• (9) A se vedea www.emcdda.europa.eu/news/2011/12
• (10) Comisia Europeană lucrează la un nou instrument pentru a înlocui Decizia 2005/387/JAI a Consiliului.